E cu dedicatie asta

Nu ma obosesc sa explic de ce am sters comentariile voastre. Credeti ce vreti. Nu imi pasa.


And for the record: 'Nu judeca o carte dupa coperta' ;)



xo.Olivia
Astazi am avut neplacerea de a citi doua comentarii puse de 2 persoane, care in mod sigur stiu cine sunt, comentarii care m-au facut sa rad sincer.
Nu stiu cine sunteti voi, sau ce problema aveti exact cu mine, dar ar trebui sa va vedeti de treburile voastre.
In primul rand scriu ce vreau pe acest blog, cand vreau si cum vreau. Scriu cu cate greseli gramaticale vreau si pun spatiu cand vreau. Da,da...multi de 'vreau' pe aici, dar ce sa vezi NU-MI PASA !
Nu mi-a pasat si nici nu imi va pasa vreodata de parerea altora. Si da,probabil va ganditi ca daca intr-adevar nu imi pasa nu stergeam comentariile voastre. But like i said e blogul MEU nu al vostru si nu accept ca prietenii mei sa ma intrebe de ce 2 frustrati ma jignesc pe blogul meu.


xo.Olivia

Ce nu-mi place...

...nu-mi place sa ma chinui sa scriu un articol pentru un concurs.Intocmai dupa regulile lor.Cat mai ok.Evitand sa ma repet si sa aberez aiurea.Nu-mi place ca dupa ce te chinui ajungi intre ultimii (cu putin noroc),care nici macar nu sunt la numar cati ar trebui.Nu-mi place ca Zã big winner este in mare parte 'votat' de oameni dupa numarul de comentarii atasate acelui articol.In loc sa fie exact cum s-a spus in regulament.

...nu-mi place ca oamenii cu care nu am interactionat niciodata sa ma priveasca ca si cum eu as fi vinovata pentru problemele lor.

...nu-mi place ca trebuie sa ma trezesc foarte devreme dimineata.

...nu-mi place.

Dar sunt mult mai multe lucruri care imi plac.Sunt usor de descoperit.Dar asta nu intereseaza pe toata lumea.


Vreau sa cresc mica.


xo.Olivia

Childhood memories

Acum ceva timp stateam cu mama si povesteam diverse.Stateam la bucatarie si acolo mereu e radioul pornit.La un moment dat se aude o piesa veche de-a Mirabelei Dauer.
Imediat a inceput mama sa-mi povesteasca ce reactie am avut eu cand am auzit piesa asta pe cand aveam 3 ani.
Aparent eram acasa,si la radio puneau numai muzica usoara romaneasca (deh...asa era pe vremuri).Cand a inceput piesa asta a Mirabelei m-am asezat pe marginea patului si am inceput sa plang.Mama a ramas socata,pentru ca eu nu prea intelegeam bine romana,daramite sa inteleg despre ce era vorba in cantec.A incercat sa vorbeasca cu mine,dar n-a reusit.Piesa asta ma atinsese grav.Nici dupa ce m-am oprit din plans nu s-a inteles cu mine.
Nici pana azi nu a inteles de ce plangeam.
Parerea mea e ca piesa asta,si cum e cantata,si versurile,cumva le intelegeam.Dar nu inteleg dupa cine as fi putut plange sau de ce.

Some things are meant to be unsolved.






xo.Olivia

Memoirs

When I was 5 years old,my mom always told me that happiness was the key to life.
When I went to school,they asked me what I wanted to be when i grew up.
i wrote down "happy".
They told me i didn't understand the assignment and I told them they didn't understand life.


xo.Olivia

Azi m-a traznit o idee geniala !!

Bai deci azi in metrou,in drum spre casa,am debitat numai tampenii.Am vorbit despre un coleg de la munca,si cum el de fiecare data rateaza gaura din veceu si face pipilik pe jos sau/si pe capac.Era in discutie sa se puna o camera p'acolo (watch out motherfucker,you're goind down) sa il prinda pe infractor.Am vorbit mai multe.Si la un moment dat,(trink)imi vine o idee: cum ar fi sa ai word slide-ul ala de la metrou in camera la tine ? Ar fi genial.In fiecare zi ai scrie ceva funny sa citesti cand te trezesti.Sa fie 365 de propozitii funny.
Apoi (TRINK again): cum ar fi sa il ai in masina ?
Ar fi the awesomeness.Sa ai mesaje de genul : 'Bulina din geam e amintire de acum 10 ani','Atentie o sa pun frana in 3,2,1', 'O sa fac stanga si n-o sa semnalizez', 'Semnalizez des,dar nu cotesc nicioada....
Nu stiu voi dar eu am ras juma de ora pe tema asta.

Daca mai aveti idei de mesaje dati share.


xo.Olivia