Fobia mea

  Nu stiu daca v-am zis vreodata ca am o oroare de rozatoare mici si perusi. Rozatoare mici, adica orice animal mai mic de 20cm, topaie, alearga destul de repede si mananca legume uscate. Hamsteri, dihori, chinchille...astea. Si papagali mici. Sunt ok cu ele atata timp cat sunt inchisi undeva de unde nu pot sa iasa singuri. Sa nu ma atinga altfel se lasa cu lesin, puls accelerat si transpiratie. Da, stiu ca probabil radeti de mine si ziceti ca e stupid. Pur si simplu nu-mi plac si imi creeaza o stare maxima de discomfort.

  Sora-mea avea hamsteri. Si cand nu era ea acasa sa le schimbe rumegusul din acvariul lor, faceam eu asta. Evident fara sa pun mana pe ei. Aveam o cutie mica de plastic si ii prindeam la colt, ii ridicam cu cutia si le puneam un capac sa nu fuga. Capac cu gauri. Nu sunt criminala. Nu imi place sa ii ating cu mai mult de un deget sau sa ma atinga, dar ma uitam la ei cat erau de destepti si incercau sa evadeze.

  Cu perusii am descoperit acum vreo 4 ani ca imi displace atingerea lor. Eram la mare si s-a gandit unul ca daca tot am zis ca e dragut papagalul ala, sa il ia sa mi-l aseze pe umar. Moment in care am inceput sa transpir si sa ii zic ca daca nu il ia in 3 secunde de pe umarul meu, nu mai raman nici pene din el.

  Acum vreo 2 saptamani m-am dus la o prietena. Are chinchilla. Skippy ii e numele. Ne-am strans sa jucam Munchkin. Ajung la ea, si imi zice sa n-o calc ca se plimba prin camera. Mkey, fara panica. Inca nu vazusem pe unde e. Se juca pititea singura. Imi las geanta pe pat si ma asez pe un scaun. "Sa inceapa jocul ! :D"
  Deodata apare chinchilla aia care alerga ca o descreierata si se ascundea pe sub dulapuri. "E ok, nu e aproape de mine. Calm si continua sa joci."  De nicaieri iese si incepe si face parkour prin camera, dupa care se urca pe pat. "E ok. Nu vine la oameni panicati" Se urca pe geanta mea, miroase, vede ca nu e nimic de mancat si probabil miroase prea uman ca sa manance si se concentreaza pe altceva. Cu un deget ii ating urechile si o scarpin putin. "Soooo fluffffyyyyyyyy."

  Acest mic episod de dragalasenie trece instant cand rozatoarea incearca sa ajunga in bratele mele. Ca ii place sa se urce in bratele oamenilor. In momentul ala sar de pe scaun si ii zic gazdei mele, pe un ton cat se poate de calm, cel putin asa cred ca a fost tonul meu, sa o prinda si sa o puna in cusca ei. Cusca - care apropo, are dimensiunile unei masini de spalat automata. Un midget ar putea locui linistit acolo.
  A tot incercat sa-mi zica ca nu face nimic, ca e cuminte ca bla bla bla...dar eram prea rosie la fata, eram transpirata si imi tremurau mainile ca sa pot intelege acest lucru.

  Prietenul ei imi zice "Nu cred ca unui om ii e frica de ceva atat de mic". Eh uite ca mie imi e.

  Unii oameni au fobie de serpi, de paianjeni mari, in general de animale mare sau lucruri care daca nu te omoara macar te aduc in pragul mortii. Cum ar fi apa, inaltimea, avioanele. Inteleg acele fobii, si asa cum inteleg ca oamenilor le e frica de lucrurile alea asa ar trebui sa inteleaga si ei fobia mea de rozatoare mici si papagali. Mai trist e ca nu are nume fobia mea...cel putin n-am gasit inca.


...


xoxo.
olive

Cookin' with Olive

Mi-am pus o cana de cafea cu lapte si m-am gandit sa va zic ce am gatit.

Inainte sa iasa din casa, m-a intrebat al meu prieten ce mancam diseara. Pam pamm pammmm. Habar nu aveam asa ca am inceput sa vizualizez ce avem in frigider si prin dulap. Si am descoperit ca avem niste piept de pui, legume, orez si vin alb. Eh, mai avem si alte chestii prin frigider, dar astea pareau o combinatie mai buna.

Asa ca, dupa ce a plecat i-am dat mesaj si l-am intrebat cum i se pare 'Pui la cuptor cu legume,rozmarin si vin alb si o garnitura de orez cu porumb dulce'. 15 minute mai tarziu imi da reply si zice ca suna genial. Boooonnnnn.

Repede la treaba.

Am gasit 2 cartofi, niste telina, niste albitura, rozmarin, puiul, vin alb demidulce si m-am pus pe treaba. Am taiat frumos legumele si am facut un 'pat' pentru pieptul de pui. Am pus cateva firisoare de rozmarin maruntit, sare si ulei de masline. Am asezat  puiul pe 'patul' din tava. Am mai pus un pic de rozmarin si ulei de masline peste el si la final am pus vinul alb. Ramasese cam 100 ml in sticla. Si cum noi nu bem demidulce, l-am pus pe tot. L-am acoperit cu folie de aluminiu inainte sa-l pun la cuptor si acum astept. Mai ramane sa fac orezul si gata masa. :)

A durat 15 minute toata treaba si partea buna e ca de fiecare data cand gatesti la cuptor nu ai cum sa dai gres. E imposibil :)

Cand va fi gata voi pune poze. 

xoxo. olive

La multi ani!

Intai de toate va doresc un an magnific si de un infinit de ori mai bun decat cel ce tocmai a trecut. Si nu in ultimul rand sa fiti sanatosi sa puteti face tot ce v-ati propus pentru 2013. 

Trebuie sa recunosc ca nu am avut nici timp si nici chef ...si nici idei....sa mai scriu pe blog. Dar nu e capat de lume. Pot reveni oricand. Ca acum.

In anul ce tocmai a trecut l-am cunoscut pe Victor, prietenul meu. O realizare minunata pentru 2012 as zice. :). Oricum, nu asta e ideea. Ideea e ca de cand stam impreuna mi-a revenit cheful de a gati si crea proiecte. DIY Projects (Do It Yourself). Si am tot creat si le-am facut cadou prietenilor. Si am tot notat ce vreau sa creez anul asta. Si s-au adunat 33 de idei. Asa mi-a venit o alta idee. Sa fac toate cele 33 de proiecte pana la 3.03.2013. Deja am terminat cateva de pe lista. O sa pun si poze zilele astea, inca nu le-am scos si nu am cu toate. Dar tot e ceva.

Am terminat niste ornamente pentru bradul de Craciun - pe care le-am facut cadou unei prietene (noi nu am facut brad anul asta), tot ei i-am facut o vaza cu flori din hartie creponata (o sa o rog sa-mi faca poze ca eu am uitat), am terminat de pictat un copac pe unul din peretii din living si am facut fluturi din hartie pentru lampa de podea tot din living. Plus doua picturi si un twisted art din cuburile lui Victor de cand era mic. Le-am gasit si decat sa le tinem in vreo cutie le-am folosit. Tabloul 'troneaza' la noi in dormitor.

Si pe langa asta am redecorat putin pentru ca, asa cum i-am zis si lui, casa asta arata ca un birou. Rece si fara personalitate. Not anymore. :D

Martie e chiar dupa colt, ma duc sa mai 'mesteresc'.

xoxo. olive